3 motive pentru care ne place să ascultăm muzică
Dacă viața noastră ar fi un film, nu ar avea sens fără coloana sonoră care acompaniază cele mai semnificative momente. Pentru persoanele care o studiază și îi dau viață, muzica este o artă, în timp ce pentru ascultători ea devine un mod fascinant de a exprima trăiri universale.
Oliver Sacks, neurolog și autor al cărții „Muzicofilia”, ne duce cu gândul la caracterul arhetipal al muzicii, acea calitate a muzicii care ne face să rezonăm cu exprimări muzicale ale unor experiențe pe care nu le-am trăit noi înșine, dar care ne-au prilejuit emoții similare.
Muzica este atât abstractă, cât și profund emoțională. Nu are puterea de a reprezenta ceva exterior, concret, dar manifestă o reală forță în a exprima stări interioare, sentimente.
Muzica atinge în mod direct inima, fără să aibă nevoie de filtre. O persoană nu are nevoie să cunoască povestea lui Dido și a lui Aeneas pentru a se lăsa mișcat de elegia ei pentru el. Oricine cunoaște ce înseamnă să pierzi pe cineva, știe ceea ce Dido exprimă prin muzică.
Aici există un paradox profund și misterios: în timp ce o astfel de muzică amplifică durerea și suferința, aduce în același timp consolare. Așadar, muzica ne ajută să eliberăm emoții intense, având un efect cathartic.
Vă prezentăm 3 idei confirmate științific despre muzică, conform psihologului Daniel Levitin:
- Muzica influențează direct starea noastră emoțională. De exemplu, atunci când asculți muzica preferată, se eliberează dopamina, hormonul stării de bine. În mod contrar, ascultând o muzică neplăcută vom activa amigdala, centrul fricii responsabil cu reacțiile de luptă sau fugă, ceea ce va cauza o descărcare de adrenalină.
- Suntem cu toții experți în muzică, fiindcă știm ce tip de muzică rezonează cu noi la nivel emoțional. Acest aspect se reflectă în felul în care ne alegem muzica, adecvând-o contextului: muzică de relaxare, de petrecere, muzică pentru antrenament sau muzică potrivită pentru alarma matinală. Folosim muzica similar modului în care folosim medicamente pentru a modula neurochimia și, implicit, stările emoționale.
- Suntem o specie muzicală, iar creierele noastre au co-evoluat cu muzica drept mod de comunicare. Pentru cei mai mulți dintre noi, muzica reprezintă o alternativă de comunicare. Uneori, muzica exprimă ceea ce cuvintele nu reușesc. Dacă luăm exemplul varietății cântecelor de dragoste, vom descoperi că muzica reușește să comunice sentimente mai eficient decât cuvintele.
Sunteți curioși să aflați cum stimulează muzica diverse componente ale creierului nostru?
- Tonalitatea muzicală influențează cortexul prefrontal, cerebelul, lobii temporali;
- Ritmul: Cortexul frontal stâng, cortexul parietal stâng, cerebelul stâng;
- Versurile: Aria lui Wernicke, aria lui Broca (în funcție de tipul muzicii), cortexul vizual (părțile muzicale care implică vizualizarea), cortexul motor (când ne mișcăm conform ritmului).
Acestor efecte li se adaugă și răspunsul emoțional.
În timp, audițiile muzicale pot îmbunătăți limbajul, creativitatea și nivelul stării de bine. Alte studii arată că muzica scade anxietatea, sprijină vindecarea, crește nivelul de optimism și scade nivelul durerii. De asemenea, este cunoscut faptul că muzica ajută la vindecarea unor afecțiuni neurologice, precum: Alzheimer, Parkinson, Tourette și Autism.
Așadar, muzica reprezintă un prieten de nădejde atunci când dorim să readucem starea de bine în inima noastră. Cu ajutorul ei putem să ne redobândim echilibrul sau să ne concentrăm mai bine asupra activităților pe care le avem de făcut.
Bibliografie:
http://earthsky.org/human-world/daniel-levitin-on-our-musical-brain
http://www.lifehack.org/articles/lifestyle/the-psychology-music.html
Oliver Sacks – Musicophilia
Ioana Olărașu
