Astăzi practicăm agricultura în laborator, în loc să lăsăm natura să î...
Până în 1921 în România nu a existat agricultură dirijată și ”îmbibată” cu toate chimicalele
România era numită ”Grânarul Europei” și Câmpia Tisei și cea a Bărăganului hrăneau întreaga Europă. Odată cu războaiele se cerea și o agricultură forțată, stimulată de toate îngrășămintele create de inteligența umană.
Noi, ca să existăm, avem nevoie să ne hrănim la rândul nostru cu hrană. Hrana noi ne-o luăm și prin sacrificarea altor specii dar și prin cultivarea cerealelor. În momentul în care populația s-a înmulțit am au trecut la agricultura intensivă. Aratul în profunzime a terenului, distrugerea buruienilor cu ierbicide și a insectelor cu pesticide, omorînd insectele care își au rolul și rostul lor și buruienile care în caz de secetă păstrează terenul umed și oferă cerealelor un real suport, toate acestea duc la moartea noastră lentă, dar sigură.
S-au modificat genetic toate cerealele, legumele, fructele, deci toată hrana de zi cu zi
Animalele sunt injectate, vaccinate, ”hrănite științific” apoi sacrificate și îngurgitate de noi. Fructele sunt odată distruse de radiația solară, care este ucigătoare și apoi ”tratate” să reziste cât mai mult și cât mai bine. Și noi oamenii, cuceriţi de ”descoperirile” științei, cosumăm 70% chimicale și o mică bază de 30% fruct sau legumă. Există instituții de cercetare special făcute să strice tot ce-i viu și natural, cu oameni plătiți bine, numiți cercetători, gomoși și plini de aplomb, care chiar nu știu ce fac, dar o fac cu simț de răspundere. Cei care finanțează acest fenomen știu însă ce finanțează.
Roșiile cârnite, palisate, copilite, stropite, netratate cu stimulenți și alte îngrășăminte se usucă și mor, în timp ce roșiile care cresc prin buruieni nu se fac mari, dar sunt mult mai gustoase și mai rezistente la boli. Asta-i lucru verificat de mine. Dacă faci brazde adânci cu tractorul (cu plugul) brazdele întoarse distrug toate microorganismele și toți ”dăunătorii” naturali. Aveam un vecin care nu-și tăia niciodată via și nu o săpa la cazma primăvara. Dădea cu sapa când era prea multă ploaie. Făcea struguri mai puțini, dar extrem de buni. Vinul lui era medicament și avea un parfum și o savoare de nu-ți venea să crezi. Lumea îi zicea ”puturosul”. Așa cum orice buruiană crește fără să o semeni sau să o cultivi (și fiecare buruiană își are rostul ei pe lume) așa și cultura de orz, grâu, secară poate fi excelentă dacă știi cum să-i arunci sămânța.
Ar trebui să revoluţionăm agricultura sau să ne întoarcem la originile ei?
”Creșterea recoltei în câmpuri nearate ar putea să pară un regres la prima vedere, dar de-a lungul anilor această metodă a dovedit chiar în laboratoare universitare și în centre de cercetare agricolă, că este cea mai simplă mai eficientă și mai actuală dintre toate. Cu toate că această metodă neagă știința modernă, a ajuns să stea acum în fruntea dezvoltării agriculturii moderne” spune Masanobu Fukuoka profesor și cercetător japonez, care a pus în practică cu mare succes acest gen de agricultură. Dar acolo unde cultivi pomi fructiferi și folosești tăierea dirijată, îi stropești și le creezi dependență de îngrășământ și insecticid, metoda nu dă roade decât dacă repeți tot timpul același procedeu obositor și costisitor. Un copac natural, cultivat într-un mediu natural, lăsat să crească în voie, își va forma coroana după soare și va dezvolta numai câte crengi trebuie ca să poată fi foarte bine luminată fiecare crenguță și fiecare fruct. În momentul în care un copac cu tăiere dirijată este lăsat în paragină, crengile se încâlcesc și în lupta pentru supraviețuire se sufocă una pe alta și se usucă. Vorbesc și din citite, dar și în cunoștiință de cauză. Am trăit la țară ani mulți, am fost fiică și soție de agronom. Așa că dacă aveți o bucățică de teren, lăsați-o să rodească în voia ei, nu o mutilați și nu vă stricați singuri organismul numai ca să fiți în ton cu agricultura modernă care de fapt înseamnă boală sigură și moarte lentă!
Cecilia David
