Care sunt mecanismele de supravieţuire şi reproducere a viruşilor şi cum ne ...
A fost descoperit un virus care distruge celulele de cancer de sân în doar 7 zile
În 2011 cercetătorii de la Colegiul de Medicină al Universităţii Penn State au descoperit un virus ce distruge celulele de cancer de sân în doar 7 zile. Virusul a fost testat cu succes pe 3 tipuri diferite de celule canceroase, deschizând calea spre noi tratamente împotriva cancerului de sân. Se cunoaşte faptul că în rândul femeilor cea mai răspândită boală este cancerul de sân, care până în urmă cu doar câţiva ani reprezenta o maladie teribilă. Virusul AAV2 (virus adeno-associat de tip 2) infectează adesea oamenii, însă nu provoacă boli. Studii anterioare au arătat că acest virus produce moartea celulelor canceroase în cazul cancerului cervical.
Acum, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Penn State au folosit virusul şi pe celulele canceroase întâlnite în cazul cancerului de sân, rezultatele fiind încurajatoare. Cercetătorii de la Penn State au explicat rolul şi rezultatele studiului lor: “Cancerul de sân este cea mai răspândită formă de cancer din lume, fiind cancerul care provoacă cel mai mare număr de decese în rândul femeilor”, aceasta fiind declaraţia lui Samina Alam, unul dintre cercetătorii ce au luat parte la studiu. Profesorul Craig Myers specialist în microbiologie şi imunologie la aceeaşi Universitate a explicat la rândul său următoarele: “Pentru că această formă de cancer prezintă mai multe stadii, nu se poate administra acelaşi tratament tuturor femeilor. În acest moment, tratamentul cancerului de sân diferă de la persoană la persoană în funcţie de mai mulţi factori.
Care sunt influenţele experienţelor noastre asupra bolilor pe care le dobândim?
Cercetarea noastră arată că AAV2 atacă toate formele de cancer de sân, indiferent de stadiul în care se află”. Este ştiut faptul că sistemul nostru imunitar asigură protecţie pentru toate organele anatomice şi părţile noastre funcţionale. Una dintre cele mai importante componente este sistemul nervos, şi dacă de-a lungul vieţii trăim prea multe lucruri neplăcute, ori primim prea multe lovituri în zona capului, atunci există riscul de apariţie a acelor boli ce afectează funcţionarea optimă a sistemului nervos. Pentru a dovedi că se pot depăşi limitele existente până acum în domeniul cercetărilor medicale asupra corpului uman, cercetătorul britanic Mark Gasson a vrut să vadă dacă există vreo posibilitate ca organismul uman să fie virusat de către un virus informaţional cum sunt cele ce infectează computerele. El a plecat de la ideea că atât virusul biologic, cât şi cel virtual, sunt compuse din limbaje informaţionale şi codate în anumite secvenţe ce mai apoi acţionează în zona pe care o infectează. Mark Gasson este cercetător la „Cybernetic Intelligence Research Group” din cadrul Universităţii Reading din Marea Britanie. Cum a procedat omul de ştiinţă britanic? În 2009, el si-a implantat în braţul stâng un microcip cu frecvenţă radio, similar celor de urmărire implantate câinilor, şi în codul microcircuitului a instalat un virus comun de computer. Ce a urmat? Evident că dacă şi un virus de computer are structura formată tot din informaţie, aceasta a luat contact cu biocurenţii din braţul cercetătorului şi a început să se propage. 
Rezultatul a fost surprinzător, mai ales că era pentru prima dată când se dovedea faptul că nu contează dacă e un virus biologic sau virtual, atâta timp cât secvenţa informaţională reproducea un cod tipic de agresare a celulelor organismului. Cipul cercetătorului era conectat la sisteme electronice de citire, instalate în uşile clădirii universităţii, care-i permiteau să treacă automat de sistemul de siguranţă, dar şi să-şi deblocheze telefonul mobil. Ca şi în cazul tehnologiei tip RFID implantată animalelor, era prin urmare posibil ca Gasson să fie identificat şi urmărit în drumurile sale. Cu ajutorul cipului, el a reuşit însă să infecteze şi dispozitivele de supraveghere. “Cipul contaminat a infectat sistemul principal cu care comunica. Dacă şi alte aparate ar fi fost conectate la sistem, virusul s-ar fi transferat şi în ele”, a explicat Gasson. Prin acest experiment, el consideră că a demonstrat că şi în interiorul organismului uman, dacă un dispozitiv – de exemplu un pacemaker pentru inimă – este contaminat cu un virus, acesta este capabil să se propage la alte dispozitive cu care intră sistematic în contact şi să le influenţeze într-un fel sau altul.
Contele Incappucciato
