Ce beneficii poate aduce hreanul organismului

Cunoscut sub denumiri distincte precum cea științifică Armoracia rusticană sau cea de origine dacică „ustoronila”, fiind înrudit cu varză, conopida și muștarul, hreanul este o rudă foarte apropiată a verzei, fiind cu totul diferită, un hibrid între specia sălbatică și cea domestică.

Această plantă are un conținut foarte bogat în nutrienți, întocmai ca legumele cultivate, iar pe de altă parte are o rezistență cu totul ieșită din comun, similară cu cea a buruienilor. Astfel, hreanul poate avea efecte terapeutice extraordinare asupra organismului uman.

Ce conține hreanul

Hreanul conține foarte multă vitamina C, necesară îmbunătățirii activității sistemului circulator și imunitar, atât de importantă mai ales în sezonul rece. În compoziția hreanului intră și minerale esențiale pentru organismul uman, precum fierul, potasiul, calciul și magneziul.

Glucozinolații, compușii chimici existenți în hrean se angajează într-o luptă acerbă cu bacteriile dăunătoare, dovedindu-și eficacitatea în multe situații, fiind chiar mai performanți decât cele unele antibiotice de sinteză.

De altfel, nenumărate cercetări demonstrează că rădăcina de hrean posedă proprietăți citostatice foarte puternice, astfel că, existența glucozinaților s-a dovedit eficientă în tratarea mai multor forme de cancer – de piele, de colon, de stomac, de plămâni etc.

Cum se poate consuma hreanul și ce alte întrebuințări are

1. Salată de hrean

Mod de preparare: Se spală trei-șase rădăcini de hrean, se curăță foarte bine și se dau prin răzătoare. Peste acestea, se va adauga o sfeclă roşie fiartă şi răzuită de asemenea. Cele două legume se vor amestecă foarte bine, mai apoi adăugându-se sare, ulei şi oţet după gust. În funcție de preferințele pe care le aveți, se mai poate adaugă şi puţină miere, după care se amestecă bine şi se pune într-un borcan închis ermetic, cu capac. Astfel, salata de hrean şi sfeclă se poate păstra la frigider, fără probleme, vreme de două săptămâni, timp în care îşi va conserva proprietăţile terapeutice.

2. Vin tonic cu hrean

Într-un litru de vin roşu, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin răzătoarea fină. Se astupă sticla şi se lasă la macerat conţinutul vreme de 8-9 zile, după care se filtrează. Se administrează 3-4 linguri de vin, pentru îmbunătăţirea digestiei, pentru stimularea şi reglarea activităţii cardiace, contra anemiei şi pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este şi un tonic sexual şi un afrodiziac foarte puternic.

3. Siropul de hrean

Se dă prin răzătoare o rădăcină de hrean, se adaugă 4 linguri de miere, se amestecă bine şi se lasă 20-30 de minute la macerat. Mai apoi, se strecoară, presând conţinutul cu un tifon, obținându-se siropul crud. Resturile care rămân în tifon se pun la fiert cu puţină apă (cât să le acopere). După fierbere, se strecoară prin presărare, se lasă să se răcească, apoi se amestecă împre­ună cu siropul crud. Se consumă trei linguri pe zi. Se recomandă consumul în cazul unor probleme medicale precum – astm, bronşită cro­nică, afecţiuni ale căilor respira­torii medii şi infe­rioare, în general.

4. Cataplasme cu hrean

Rețeta 1 – Se dă hreanul prin răzătoarea mică, după care se înveleşte în tifon şi se pune pe locul afectat. Se așază pe zona cu probleme până când apare sen­zaţia de arsură, după care se îndepărtează. Este aplicaţia externă care are efectele cele mai puternice, dar este destul de dură, aşa încât adesea este de preferat o variantă mult mai blândă.

Rețeta 2: Mai întâi, se obţine făina de hrean din rădăcinile tăiate cubuleţe şi uscate pe calorifer sau în apropierea unei surse de căldură. Atunci când se elimină complet apa şi devin uscate ca iasca, aceste cubuleţe se vor măcină cu râşniţa electrică de cafea, obţinându-se un praf alb, care poate irita pielea: făina de hrean. Într-un vas, se vor pune 2 linguri din această făină şi 2 linguri de făină de seminţe de in, se va adauga apă şi se vor mixa foarte bine, până când se formează o pastă. Se înveleşte în tifon şi se aplică pe locul cu probleme timp de o oră.
5.  Tratamente cu hrean
Ultimele cercetări efectuate arată că administrarea zilnică de hrean crește rezistența organismului uman la diferite tipuri de cancer. Se recomandă administrarea în mod spe­cial a salatei de sfeclă cu hrean, minimum 50 g pe zi.

• Infecţii urinare (cis­ti­tă), infecţii renale –50 g de hrean proaspăt, inge­rate pe parcursul unei zile. Hreanul va ataca bacte­riile parazite din rinichi, ve­zică şi de pe traiectul urinar, dis­trugându-le. Tratamentul este de durată (mi­nimum 21 de zile) şi se asociază cu oricare altă for­mă de tratament cu anti­biotice, naturale sau de sinteză.
• Retenţie de lichide –Consumul regulat de hrean, mai ales după ora prânzului are efecte benefice asupra personaelor care au tenul, mâinile sau picioarele umflate din cauza retenției de apă. Așadar hreanul este considerat un bun diuretic.
• Pentru a combate tusea – se administrează 5-6 lin­guriţe pe zi de sirop de hrean, care se va înghiți încet, lăsându-l să acţioneze la nivelul gâtului şi al arborelui bronşic. Suplimentar, se poate consumă salata de hrean cu sfe­clă roşie, câte 50 de grame, de două ori pe zi.
• Bronşită cronică şi acută –este recomandat consumul zilnic 4-10 linguriţe de hrean ras, simplu sau în salata cu sfeclă roşie. Suplimentar, se așeaza seara cataplasme cu hrean pe zona toracelui. Hreanul are efecte antibio­tice puternice, expectorante şi bronhodilatatoare.

Precauţii şi contraindicaţii

La nivel intern, hreanul se va administra cu prudenţă per­soanelor care au un colon iritabil sau care suferă de colită de fer­mentaţie. Abuzul de hrean poate produce deranjamente digestive şi tulburări nervoase, așadar mare atenție să nu exagerați!

La nivel extern, mai ales sub formă de cataplasmă, hreanul va fi folosit cu prudenţă de către persoanele care au pielea sensi­bilă, alergică.

Sursă foto: divinehealthfromtheinsideout.com