Ce presupune relația ”până la adânci bătrâneți”

Nimeni nu își dorește să fie singur și totuși, suntem din ce în ce mai singuri. Ne izolăm de oameni ca și cum ne-ar vrea răul. Devenim încrâncenați, solitari, răutăcioși, îmbătrânim înainte de vreme.
Și totuși, există oameni care sunt împreună de o viață, există oameni care încă se iubesc și nu caută dragostea în afara relației pe care o au. Există oameni care se bucură încă de prezența consoartei sale.
Când iubești nu există eu sau tu, există ”noi”, doar în momentul în care dragostea s-a terminat revenim iar la izolare, la eu sau tu.
Căutăm spiritualitate, căutăm dragoste în toate locurile nepotrivite și cu toți oamenii nepotriviți, dar nu știm ce presupune acest lucru. Suntem dispuși să riscăm totul pentru anumite lucruri, dar nu pentru dragoste. Ne este frică să mai căutăm partenerul perfect pentru noi. Și nu vorbesc de sufletul pereche, ci de omul care este potrivit doar pentru tine.
Lăsând la o parte visele de adolescentă (visele acelea în care Făt Frumos venea pe un cal alb și te salva din turnul în care erai închisă de vrăjitoarea cea rea) și romantismele, avem nevoie de un partener care să ne fie alături și la bine și la greu.
Fiecare dintre noi are la activ cel puțin o relație eșuată din diferite motive. O relație care ne-a marcat, și nu în bine.
O relație ”până la adânci bătrâneți” nu înseamnă fericiți tot timpul, înseamnă că am realizat că ne iubim, că ne este bine împreună, că suntem mulțumiți de viața pe care o avem și de lucrurile pe care le-am realizat împreună, și că vrem să ne vedem nepoții împreună.
Ce implică relația ”până la adânci bătrâneți”
- Primul lucru și cel mai important este încrederea unul în celălalt, încredere oarbă pentru că trebuie să știi că poți conta pe omul de lângă tine în orice circumstanțe.
- Respect – dacă nu există respect, indiferent de tipul relației, atunci nu există nimic.
- Comunicare – știu că fiecare dintre noi are prieteni cu care discută orice, dar prietenul tău cel mai bun ar trebui să fie și partenerul de viață. Cu el trebuie să poți discuta orice, și nu am zis aproape orice ci orice, pentru că el va ști să te îndrume în direcția corectă. Într-o relație nu trebuie să existe rușine, așa că dacă găsești omul potrivit, cu care poți discuta fără nici o urmă de jenă despre orice, nu te sfii să îi ceri sfatul.
- Simțul umorului – omul de lângă tine trebuie să știe când să te lase în pace și când să îți ridice moralul. Ca atare, simțul umorului este mai mult decât binevenit.
- Să fie blând – știu că e un clișeu, dar contează foarte mult să știe să îți arunce o vorbă bună atunci când este cazul. Chiar dacă te-ai îngrășat pentru că i-ai turnat o droaie de copii ,și tu îl întrebi cu jumătate de gură: ”iubitule, crezi că m-am îngrășat?”, să poată să îți zică cu dragoste că tu ești cea mai frumoasă pentru el, indiferent cum a-i arăta.
- Să iubească animalele și copiii– pentru că această iubire demonstrează că are compasiune. Nu te gândi că dacă nu îl deranjează acum nici animalele nici copiii, mai târziu sigur îi va iubi! Nu funcționează așa. Dacă acum nu are nici o înclinație spre ele nu va avea nici mai încolo.
- Să vă doriți aceleași lucruri – știu, se zice că opusele se atrag, dar asta doar până la un punct. Dacă nu aveți lucruri în comun relația nu poate evolua.
- Să nu vă jigniți – indiferent cât de supărați ați fi, și tu și el, nu ar trebui să ajungeți să vă jigniți. Cuvintele dor mai tare decât o lovitură. Vorbește calm, fără să superi, iar dacă nu poți face acest lucru izolează-te până îți trece și poți comunica calm, fără injurii.
- Să nu vreți să vă schimbați unul pe celălalt– la început există pasiunea, sexul, dorința care vă țin aproape unul de celălalt. Pe urmă, dacă vreți să vă schimbați unul pe celălalt înseamnă că relația a pornit prost din start. Dacă a existat iubire de la început, atunci nu ai nici un motiv să îl schimbi. Se presupune că îl iubești așa cum este ( chiar dacă sforăie).
Alexandra Dănciulescu