Cum prăznuim Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile

Rusaliile reprezintă o sărbătoare care îmbină o tradiție păgână și una creștină. Această sărbătoare îmbină o zi importantă în istoria evreilor, cu ziua recoltei în Orientul Apropiat, cu un obicei dacic, o orgie romană și cu nașterea Bisericii creștine.

În ziua 50  după Sfintele Paști, evreii sărbătoresc primirea Legii. La 3 luni după ieșirea din robia Egiptului, Moise a avut o revelație pe muntele Sinai. Prin această revelație, Dumnezeu i-a transmis cele 10 porunci sau legi. De atunci, evreii sărbătoresc ”timpul primirii învățăturii”.

Serbarea recoltei în Orientul Apropiat

O altă tradiție ebraică este aceea a încheierii secerișului după 6 săptămâni de la Paști. Îmbinarea celor două evenimente, laic și religios, se făcea prin sacrificarea unor animale și aducerea de ofrande  de mâncare (fără sânge) la templu. Astfel, i se mulțumea lui Dumnezeu pentru primirea tablelor legii, dar și pentru recolta bogată.

Orgia romană

Numele sărbătorii Rusalii vine de la cuvântul trandafir ”rosa”.  În antichitate, la sfârșitul primăverii, care coincide cu perioada în care înfloresc trandafirii, latinii sărbătoreau Rosaliile prin petreceri ( unde se bea mult) și printr-un dezmăț total.

Călușarii

Dansul Călușarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit fără să vrea Dansul Ielelor, și a înnebunit. Acest dans este păstrat din vechimi și se zice că pune pe fugă Ielele, Sânzienele sau Rusaliile. Acestea sunt niște făpturi cu puteri magice, de seducție, care trăiesc în văzduh, munți, peșteri, păduri și pe malul apelor și cascadelor.

Pe timpul nopții, Rusaliile se scaldă goale în izvoare. Sânzienele nu fac rău celor care le evită, dar dacă sunt provocate atunci îi iau ”mințile” celui vinovat.

Sărbătoarea Rusaliilor este prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli. Până în secolul IV, în această perioadă se sărbătorea ca dublă sărbătoare: Înălțarea Domnului și Pogorârea Sfântului Duh. Înălțarea a fost fixată, începând cu secolul V,  în a 40-a zi după Paști; iar Cincizecimea, cum mai este denumită sărbătoarea Sfântului Duh la 50 de zile după Sfintele Paști.

Conform Sfintei Scripturi în această zi, Duhul Sfânt, una dintre ființele Sfintei Treimi, se coboară asupra Sfinților Apostoli, dăruindu-le harul necesar propovăduirii Evangheliei în toate colțurile Pământului.

Creștinii sărbătoresc  Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, timp de 3 zile în zona Moldovei și Transilvaniei, 7 zile în Muntenia și Oltenia, iar în Banat timp de 8 zile.

În a doua zi după Duminica Rusaliilor urmează a doua zi de Rusalii, zi în care se prăznuiește Sfântul Duh (se mai numește Lunea Sfântului Duh), în calendare românești aceasta era trecută ca sărbătoarea Sfintei Treimi ( se pare că această denumire a fost dată sub influența catolică).

La sinodul 2 ecumenic din 381, ținut la Constantinopol, a fost respinsă învățătura lui Macedonie ( care spunea că Sfântul Duh este o ”creatură”). Astfel, s-au alcătuit celelalte articole din Crez și s-a mărturisit că Sfântul Duh provine din Tatăl și este împreună cu ” Tată și Fiul închinat și mărit”.

Obiceiuri, tradiții și superstiții din popor

1. Există obiceiul să se aducă în biserică frunze de nuc sau tei, simbol al limbilor de foc, al Pogorârii Sfântului Duh.
2. În Oltenia se sfințesc ramurile de soc, tei, jaleș, pentru medicina populară.
3. În Muntenia, Moldova și Banat se poartă pelin și alte plante de leac, la brâu sau în sân pentru a îndepărta Ielele.
4. În Transilvania, sătenii culegeau plante de leac, iar tinerii care se căsătoreau purtau cununițe împletite din spice de grâu și flori de câmp.
5. Se spune că doar până la această sărbătoare plantele de leac au puteri vindecătoare, după această zi nu se mai culeg.
6. În localitatea clujeană Batin există un obicei unic în țară, și anume ”împănatul boului”. Personajul principal în această procesiune este un bou împodobit cu ghirlande, care este sfințit de preotul satului, și apoi lăsat liber pentru a fi stăpânit de o ”fecioară”. Potrivit datinii, fata care l-a stăpânit, se va mărita într-un an.
7. Pe Valea Gurghiului, în județul Mureș, sătenii practică ”udatul nevestelor”. Conform acestei tradiții, doar femeile care vor fi udate, vor fi mai sănătoase și mai frumoase.
8. În satul Sona, tinerii îi colindă pe bătrâni.
9. Crengile de tei și nuc sfințite la biserică, se păstrează pentru alungatul furtunii și grindinei.
10. Preoții și sătenii, ies a doua zi de Rusalii pe câmp, pentru a-l sfinți, crezându-se că astfel nu va bate
11. De această sărbătoare nu se muncește nici la câmp, nici în gospodărie , pentru că altfel te pedepsesc Rusaliile.
12. Este bine să nu te cerți cu nimeni în această zi, altfel te iau Ielele.
13. La poartă și în casă se pun flori de tei, sau frunze de nuc.
14. Dacă în noaptea de Rusalii dormi sub cerul liber sau te duci la fântână, se zice că vin Ielele și îți iau mințile.
15. Este bine să nu mergi la scăldătoare pentru că există riscul ca Rusaliile să te înece.
16. Pentru a alunga Rusaliile se mai pune la uși și ferestre usturoi.

Alexandra Dănciulescu