Cum sărbătorim Izvorul Tămăduirii

În fiecare an, în prima vineri după Paști se sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare este închinată Maicii Domnului.

 

Se spune că, Leon cel Mare (secolul V), înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolelui ( actualul Istanbul). Cum se plimba el, întâlnește un bătrân orb care îi ceru apă. Leon căută apă, dar nu găsi; atunci auzi vocea Maicii Domnului care îi spuse:

” Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape! …potolește setea orbului dar spală-i și ochii cu această apă”.  Astfel, după ce intră mai adânc în pădure, Leon găsi apă, cu care potoli setea bătrânului și cu care îi spălă ochii, iar orbul începu să vadă.

După ce Leon ajunse împărat, construi lângă acel izvor o biserică, iar mai târziu împăratul Iustinian bea apă din acest izvor, vindecându-se de o boală grea. Credincioșii pot merge și astăzi să se închine la biserica Izvorul Tămăduirii, din Istanbul. Actuala construcție este din secolul XIX, dar la subsolul acesteia se află un paraclis din secolul V, unde încă există izvorul cu apă tămăduitoare.

În această zi se sfințesc  apele. Credincioșii merg la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, care mai poartă numele de Aghiasma Mică. Se spune că cine participă la această slujbă scapă de patima alcoolului.

Cuvântul aghiasmă mai este cunoscut în popor ca aiasmă, care înseamnă ”arătare urâtă, nălucă sau vedenie”. Când Preotul sfințește apa el spune: ” Mântuiește Doamne, Poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruință credincioșilor creștini asupra acelui potrivnic dăruiește, și cu Crucea Ta păzește pe Poporul Tău.” De aceea, în popor, oamenii știu că această apă te apără de duhurile necurate.

La Mănăstirea Ghighiu există prima icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă aici în 1958, dar și un izvor tămăduitor. La Mănăstirea Dervent, pe locul unde Sfântul Andrei a făcut o minune, există un izvor tămăduitor. Un alt loc cu ape vindecătoare există la Mănăstirea Horăicioara, dar și la Mănăstirea Prislop.

Obiceiuri și superstiții

• În această zi nu se spală și nu se calcă, nu se croiesc haine, pentru că ceea ce începi astăzi nu va fi terminat niciodată.
• La țară se aruncă cu apa sfințită peste animalele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase.
• Totodată, se stropesc livezile, grădinile și ogoarele, deoarece apa sfințită le protejează de grindină.
• Această apă sfințită poate fi băută tot timpul anului, nu ca aghiasma de la Bobotează.
• Bolnavii care beau dimineața pe stomacul gol apa sfințită, se fac bine.
• În această zi apele sunt mai zbuciumate, de aceea se zice că fântânarii găsesc apa mai ușor.
• Tinerii adolescenți din anumite zone ale țării fac legământ juvenil, adică ”se leagă” ca frați sau surori, iar din acest moment se vor comporta ca adevărați frați și surori.
• Este bine să stropim cu Aghiasma Mică toate camerele casei, pentru a le proteja de duhurile rele.