De ce împodobim bradul de Crăciun?
Simbolistica bradului în natură este echivalentă pe aproape tot globul. Bradul reprezintă simbolul naturii roditoare, mândria pădurilor şi stâlpul eco-sistemului acestora. Este unul dintre cele mai puternice simboluri şi unul dintre cei răspândiţi arbori folosiţi în ritualuri şi tradiţii.
De când împodobesc românii bradul de Crăciun?
Tradiţia de a împodobi bradul nu a fost dintotdeauna aşa cum o ştim noi. Ornarea bradului şi împodobirea lui în Ajun este mai degrabă un ritual modern şi este unul dintre cele mai îndrăgite tradiţii de Crăciun, atât pentru cei mici cât şi pentru cei mari. Această tradiţie, se pare, că a pornit de la poporul nordic, acolo unde oamenii obişnuiau să îşi împodobească locuinţele cu crenguţe de brad şi vâsc. Această tradiţie s-a răspândit în Europa datorită germanilor. Românii au preluat de-a lungul istoriei această datină prin intermediul locuitorilor de origine germană, căci de altfel, până acum aproximativ 100 de ani şi până să preluăm această tradiţie de la nemţi, românii îşi împodobeau casele la fel ca nordicii, cu crenguţe de brad de Crăciun şi vâsc de Anul Nou. Un alt prilej în care crenguţa de brad apare în ritualurile româneşti este nunta şi înmormântarea. Această tradiţie de a împodobi bradul la nuntă se spune că aduce noroc şi belşug celor care se căsătoresc şi că reprezintă pomul vieţii pentru căsnicia lor.
Cum se împodobeşte bradul la oraş?
În afară de etnologi şi oameni care încă mai preţuiesc valorile spirituale ale naturii, în societăţile urbane, împodobirea bradului de Crăciun reprezintă o tradiţie de familie. Acest simbol a fost transformat într-unul al consolidării relaţiilor dintre membrii familiei şi al unei mari bucurii pentru copii. Bradul este strict legat de venirea lui Moş Crăciun şi în afară acel moment în care membrii familiei îl ornează împreună, bradul are mai degrabă un rol decorativ. Putem spune că este perla decoraţiilor de Crăciun din casa românilor, însă puţini dintre noi avem cu adevărat conştiinţa acestui simbol şi ceea ce reprezintă ornarea lui.
Cum se împodobeşte bradul la ţară?
În ceea ce priveşte zonele rurale, acolo unde oamenii au o conştiinţă mai ridicată asupra mersului naturii şi o legătură mai profundă cu aceasta, împodobirea bradului a fost simbolizată de-a lungul timpului total diferit faţă de ce întâlnim la oraş. La ţară, acest simbol a fost reprezentat de butucul unui brad sădit la începutul iernii şi care era ars în data de 25 decembrie. Acest butuc era numit de ei Crăciun şi în asta consta practic spiritul aceste sărbători – moartea naturală a unui brad care a fost în folosul naturii ani de zile, iar acum cenuşa lui se întoarce acolo unde i-au fost cândva rădăcinile.
Vedem cum tradiţiile de multe ori nu au nicio legătură cu obiceiurile pe care oamenii le practică la oraş şi asta pentru că o tradiţie implică un ritual de regulă, şi mai ales respectarea unor semnificaţii spirituale. Împodobirea bradului de la oraş se apropie cu greu de ceea ce reprezintă practic tradiţia spirituală a acestei datini. Asta nu înseamnă, desigur, că orăşenii nu ar trebui să se bucure de un brad în casă sau că această tradiţie a lor este lipsită de semnificaţii. Numai că trebuie să realizăm că este o tradiţie modernă, puternică în conotaţii ce ţin de valori precum familie, iubire şi relaţii inter-umane, însă natura nu este în niciun fel onorată prin această activitate.
În Zenivers copacii au un rol extrem de important atât din punct de vedere spiritual cât şi în ceea ce priveşte respectarea eco-sistemului în care trăim. Este vremea să realizăm că brazii aduc mult mai multe foloase oamenilor, în comunitatea lor naturală, în pădure, acolo unde sălăşluiesc ani de zile, nu pentru o perioadă de două săptămâni în casele oamenilor care se descotorosesc de ei după ce trec sărbătorile.
