Plante de leac pentru a ne feri de boli în sezonul rece
Se apropie toamna şi sezonul rece aduce cu el provocări la adresa sistemului imunitar. E vremea să ne informăm cu privire la remediile şi leacurile pe care ni le oferă natura.
Prezentăm în acest articol doar câteva din plantele de leac din strămoşi, Dacii ştiind o sumedenie de fierturi şi ceaiuri ce rezolvau în doar câteva ore astfel de probleme. Să le cinstim memoria prin a respecta aceste plante.
Creţişoară (alchemilla vulgaris)
Această plantă se poate găsi în zonele montane. Se culege împreună cu toată partea aeriană a plantei, care are un rol protector asupra sarcinii intrauterine. Indicaţii terapeutice (toată planta) în: colici abdominale, dismenoree. Este folositoare în reglarea funcţiei energetice a chakrei rădăcină Muladhara.
Cătuşnica (Nepeta cataria )
Are o calitate aparte fiind o herbacee ce creşte pe la marginea drumurilor. Inflorescenţa sa este de culoare apropiatălămâii, cu frunze ovate şi crestate. Cătuşnica se utilizează în: anorexie, bronşită, tuse seacă, insuficienţă şi nevroză cardiacă (după sfatul specialistului). Cătuşnica are un puternic efect sedativ, fiind bună şi pentru: gripa şi răceala ce sunt asociate cu febra; flatulenţă; diaree; colici abdominale; previne naşterea prematură sau chiar pierderea nedorită a unei sarcini. Ajută la energizarea chakrei inimii, în caz de dereglare energetică survenită pe fond sentimental.
Creţuşcă ( filipendula ulmaria)
Înfloreşte în iunie-iulie prin livezi umede, prin păduri şi pe marginea pădurilor din regiunea muntoasă, putând fi recunoscută după florile de culoare albe-crem. Indicaţii fitoterapeutice moderne în: diaree, hemoragie, reumatism, dermatoză inflamatorie, plagă, răceală. Creţuşca are şi un rol de reglare a funcţiei energetice a plexului solar, conectat la chakra Manipura. hepatită cronică, insuficienţă hepatică, obezitate (după sfatul medicului).
Scoruş (sorbus domestica)
Zona de provenienţă a acestei plante este cea mediteraneană, însă creşte şi pe la noi, mai ales pe dealurile însorite. Indicaţii în fitoterapie: avitaminoze (după post de exemplu), reumatism, tuberculoză etc. Scoruşul ajută la echilibrarea chakrei inimii şi gâtului.
Castan (castanea sativa)
Fiind din familia Fagaceelor, castanul e un arbore originar din zona Mediteranei, unde-şi are arealul de existenţă, creşte şi pe la noi cu predilecţie la Tismana în Gorj, prin Mehedinţiul păduros, dar şi în zona Baia Mare. Florile şi fructele intră în componenţa unor produse farmaceutice ce se administrează contra: hemoroizilor, gutei, flebitei, reumatismului, varicelor etc. Poate să se dovedească folositoare pentru dezechilibrul chakrelor Muladhara şi Sahasrara, refăcând circuitul eteric între aceste doi poli energetici ai aurei.
Cerenţel (geum urbanum)
Florile acestei plante sunt galbene şi oarecum rare pe tulpină. Din punct de vedere medicinal prezintă interes rizomii cu rădăcina, care se culeg prin septembrie-octombrie, dar şi prin martie-aprilie, înainte de a fi uscaţi din cauza luminii solare. Aplicaţii fitoterapeutice moderne în: diaree, dismenoree, gingivită, hemoroizi. Ceaiul de Cerenţel se foloseşte şi în dispepsii, enterite, enterocolită, hemoragii, gastrită etc. Ajută la reglarea funcţiei chakrei Manipura – plexul solar.
Năpraznic (geranium robertianum)
Planta astfel numită este de culoare roşiatică, şi creşte de obicei în locuri umbroase înflorind în iulie-august. Năpraznicul este indicat în: diaree – are proprietăţi de curăţare şi dezintoxicare, diabet – elimină treptat dezechilibrul energetic ce cauzează hiperglicemia, contuzie, hemoragie, hidropizie, tuberculoză, după caz şi sfat. Datorită proprietăţilor sale curative, poate fi utilizată pentru refacerea energetică a chakrelor inimii – Anahata şi a gâtului – Vishuddha.
Lumânărica (verbascum phlomoides)
Creşte prin locuri uscate, pietrişuri şi coaste, pe marginea pădurilor şi prin poieni, înflorind în iulie-august. Doctorii de altădată prescriau ceaiul de flori de Lumânărică în guturai, dureri de gât şi de piept, apreciind că acesta calmează tusea şi ajută la scoaterea flegmei. Este evident faptul că Lumânărica are de-a face cu acele simptome în care refacerea mucoaselor interne devine o proritate a sănătăţii individuale. În uz extern, se făceau cataplasme cu frunze de Lumânărică, aplicate pe piept şi pe orice umflături dureroase. Este binevenită în reglarea funcţiei tiroidei şi a chakrei gâtului – Vishuddha în cazul consumului excesiv de lichide reci.
Mahatma
Care sunt beneficiile plantei de maghiran, volbura si roinita?
