Post Apocalipsa
Lucrurile au luat o altă întorsătură după data de 21 decembrie 2012
Toată lumea a făcut haz pe data de 21 decembrie 2012, au răsuflat cu toții ușurați că nu s-a sfârșit viața pe acest Pământ! Acum însă se văd efectele pentru cine are ochi să vadă!
La ora actuală lumea pare să fi înebunit de-a binelea, parcă și-a pierdut busola, și chiar așa și este!
Evenimentele de pe mapamond se petrec cu o rapiditate alarmantă, evenimente pe care fiecare dintre noi nu le dorim! Sunt evenimente care aduc schimbări majore, iar oamenii nu sunt pregătiți pentru valul uriaș al acestor mari transformări. Energia de înaltă frecvență și vibrație ce vine dinspre centrul galaxiei noastre de la Marele Soare Central, curge acum din abundență spre Pământ creând reale probleme oamenilor! Toate aceste energii declanșează (fie în bine, fie în rău) evenimente, stări, conjuncturi cu care oamenii trebuie să se descurce.
Desigur că ne dorim cu toții să trăim mai bine într-o lume mai bună, mai tolerantă, fără războaie și conflicte interne și internaționale, însă nu facem nimic și cu adevărat în acest sens! Funcționăm cu toții după principii și șabloane demult expirate, depășite, trebuie să facem un salt în conștiință, altfel problemele noastre, problemele acestei lumi în care trăim nu se vor sfârși vreodată!
Oameni buni, trebuie să înțelegem cu adevărat că așa cum vrem și ne dorim să trăim nu se poate! Nu putem încălca le nesfârșit (fără să ne asumăm și responsabilitatea!) Legile și Principiile Universale ale Creatorului! Orice gând, cuvânt și faptă produc un efect, efect care la rândul său se transformă într-o cauză, și tot așa mai departe …
În felul acesta nu vom înceta să trăim într-o lume nebună! Energiile Divine care se îndreaptă acum în flux continuu spre planeta Pământ aduc la suprafață ceea ce am tot îngropat de-a lungul întrupărilor, sunt probleme interne ale fiecăruia care cer grabnic o rezolvare definitivă și firească! Atâta timp cât vom privi lumea prin aceiași ”ochelari de cal” cu care am fost învățați, lucrurile bune pe care ni le dorim se vor lăsa așteptate! Numai o conștiință înaltă și elevată va schimba privirea noastră și felul de-a acționa.
Observăm cum agresivitatea interioară și gesturile necontrolate ies acum la suprafaţă precum buruienile! Ne așteptăm ca persoanele care au o anumită educație și care au făcut o facultate să se comporte civilizat și de bun simț! Culmea este că tocmai aceștia ”calcă în străchini” și se cred ”buricul pământului”! În acest fel iese la iveală adevărata natură interioară a omului!
Cum erau oamenii înainte?
Să ne întoarcem puțin în timp pe vremea când nu erau nici atâția oameni și nici atâtea orașe, oam
enii simpli de la țară se salutau și știau unul de altul, de problemele cu care se confruntă fiecare, căutau o rezolvare și se ajutau reciproc. Revenind acum în actualitate vedem că oamenii nu se mai salută, nu își mai vorbesc simplu și firesc, nu se mai interesează unul de altul, și fiecare se mișcă haotic încercând să supraviețuiască.
Planeta Pământ aparține deopotrivă și în egală măsură atât oamenilor bogați, cât și celor săraci! Normal și firesc ar trebui să nu se facă nici o discriminare, căci în fața lui Dumnezeu și a Ființei Geea suntem egali, atât cei bogați, cât și cei săraci!
Lumea a început să fie tot mai agresivă și indiferentă, așa va fi și de acum încolo! Oriunde am privi sau ne-am îndrepta pașii vom găsi incertitudine, nesiguranță și instabilitate. E un lucru bun că se întâmplă așa, deoarece la un moment dat lucrurile se vor așeza pe făgașul lor natural. Evident că de acest lucru se vor bucura doar cei ce vor rămâne în viață, până atunci omenirea va fi supusă la multe și grele lupte din care va ieși transformată radical!
Zi de zi ne luptăm cu noi (în noi se dă o mare luptă!) dar mai ales cu cei din jur! Îi privim pe ceilalți cu ochi nu tocmai buni și suntem convinși că disconfortul nostru de cei din jur a fost creat! Oare?
Vom mai parcurge aproximativ 20-25 ani fără să găsim un punct de sprijin exterior nouă, însă sprijinul real și veritabil este doar în noi pentru că acolo locuiește Dumnezeu! EL este în fiecare din noi și așteaptă Ziua cea Mare precum tatăl din Biblie care l-a întâmpinat pe fiul cel mic care plecase în lume și îi risipise averea dată lui prin drept divin!
Cred că Dumnezeu mai are mult de așteptat!
Norocul nostru al tuturor este că Cel ce ne-a creat are multă răbdare și știe cu siguranță ziua în care copiii săi se vor întoarce, acea zi va sosi neîntârziat!
Virgil Marcu
