Prelucrarea sticlei la egipteni
Aşa cum putem observa cu toţii sticla se întâlneşte pretutindeni, în geamuri, oglinzi şi chiar obiecte casnice. Privind puţin în urmă s-a constatat că şi cei din Egiptul antic aveau obiecte din sticlă, dar erau mai diferite faţă de cele din zilele noastre…
Cercetătorii din Londra şi Germania au găsit dovezi conform cărora egiptenii îşi prelucrau singuri sticla cu aproximativ 3250 de ani în urmă. Această descoperire contrazice o teorie care spune că egiptenii importau sticlă din Mesopotamia. Cea mai veche rămăşiţă din sticlă s-a găsit într-un sit arheologic din Mesopotamia. Cioburile au o vechime de 3500 de ani, iar experţii presupun că acel loc, unde au fost făcute descoperirile, ar fi sursa obiectelor din Egipt. O descoperire făcută în oraşul Quantir din Egipt vine să infirme supoziţia arheologilor. În acel oraş s-au găsit urme care arătau că acolo era locul unei „mici fabrici” de sticlă, şi încă mai existau indicii despre modul în care era fabricată această sticlă. După cercetări amănunţite cercetătorii au dezvăluit modul probabil în care era făcută sticla. Muncitorii sfărâmau pietricelele de cuarţ şi le amestecau cu cenuşa unor plante arse. Apoi încălzeau acest amestec la temperaturi joase în vase de lut pentru a obţine bucăţi de sticla. După această etapă, ei introduceau produsul într-o pudră, ca mai apoi acesta să fie curăţat şi colorat în nuanţe de roşu sau de albastru. Obiectele de sticlă care se obţineau erau foarte preţioase şi folosite în schimbul de mărfuri cu alte popoare. Totuşi, trebuie să admitem că nu numai egiptenii ştiau să prelucreze sticla în diferite amestecuri interesante. Cercetări efectuate şi la noi în ţară au pus în evidenţă, în zonele periferice vechilor cetăţi dacice, cuptoare în interiorul cărora s-au găsit sticlă şi minereuri vitrificate, a căror vechime este estimată la peste 4000 de ani. Deci cu aproximativ 500 de ani înainte de descoperirea din Egipt. Ori pentru a reuşi acest lucru este nevoie de o temperatură de cel puţin 2500 grade Celsius. Asta demonstrează faptul că precursori ai meşteşugarilor egipteni, strămoşii geto-daci erau adevăraţi artişti în misterele prelucrării sticlei şi minereurilor. Din textele spirituale, ştim că Enoch, care a plecat din Dacia către Egipt, pentru a coordona construcţia piramidelor, era numit de către egipteni Hermes. Şi atunci ne putem pune întrebarea: oare meşteşugarii vechiului imperiu egiptean au învăţat arta prelucrării sticlei de la geto-daci?
Marian Peţu
