Sfântul Ștefan – primul diacon și martir al Bisericii
În data de 27 decembrie numeroși români își sărbătoresc onomastica, de Sfântul Ștefan. Totuși, puțini sunt cei care știu detalii despre primul diacon și martir al Bisericii.
Ce știm despre viața Sfântului Ștefan?
A treia zi după nașterea Mântuitorului este dedicată Sfântului Ștefan. Încă din tinerețe s-a dovedit a fi unul dintre apărătorii credinței creștine adevărate. Fără pic de ezitare, acesta a propăvăduit credința potrivit căreia Hristos este Fiul lui Dumnezeu, cel născut, mort, înviat și înălțat la ceruri pentru mântuirea neamului.
Se spune că a trăit în perioada 1-35 după Noul Testament. A fost primul martir creștin ce a fost condamnat la moarte de iudeii din Ierusalim.
A fost arhidiacon iudeu din Ierusalim și totodată unul dintre cei care l-au urmat pe Hristos pentru a-i afla învățăturile. A asistat la faptele și minunile sale, convingându-se astfel că Iisus este adevăratul Mesia.
Într-una dintre zile, Caiafa a întrebat dacă ceea ce spune despre el este adevărat. Și atunci, Sfântul Ștefan a ținut un discurs lung despre faptul că Mântuitorul, Iisus Hristos, este adevpratul Mesia, protagonistul profețiilor.
Totuși, acuzațiile aduse de acesta iudeilor potrivit cărora acesta a fost ucis și a murit din cauza lor a înrăutățit situația. Sfântul Ștefan a fost apoi ucis, din furie, cu pietre.
Și atunci, cu toată iubirea și credința sa, a ținut cuvântarea „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.
A fost ucis cu sânge rece, prin lovituri de piatră, în locul numit Valea lui Iosafat. Fiindcă tradiția de la acel moment interzicea ca cei uciși astfel să fie înmormântați laolaltă cu familia, trupul neînsuflețit al Sfântului Ștefan a fost pus în cavoul unui creștin.
Abia în anul 415 moaștele acestuia au fost descoperite de către un preot numit Luchian din Kefar-Gamala, ca urmare a unei viziuni.
Din anul 560, despre oasele sale se spune că s-ar afla împreună osemintele arhidiaconului roman Laurentius, din cripta bisericii San Lorenzo fuori le Mura, aflată în orașul italian Roma.
Care este semnificația numelui?
Numele de Ștefan provine din limba greacă („Stephanos”) și are semnificația de „coroană” sau „cunună”. Extrapolând acest simbol, am putea spune că Sfântul Ștefan este un adevărat învingător, propăvăduitor al credinței drepte creștine.
La noi, printre români, există variante precum Ștefania, Fane, Fănel sau Fănica și, în cazuri extrem de rare, diminutive specifice.
Tradiții și obiceiuri
Una dintre tradiții spune că în preajma acestei sărbători, creștinii care știu că au conflicte cu cei din jur sau prpbleme de sănătate ar trebui să își aducă în cămin o icoană cu Sfântul Ștefan.
Este un bun moment pentru a pomeni sufletele celor trecuți în neființă, mai ales în urma unor evenimente dramatice. Creștinii obișnuiesc să împartă pachete cu mâncare, mai ales celor care poartă acest nume.
Mai mult decât atât, în anumite zone ale țării se pregătesc niște pâinici speciale, cu o compoziție asemănătoare cu cea a cozonacului. Au formă rotundă, pentru a aminti de pietrele cu care Sfântul Ștefan a fost omorât.
Tot pe 27 decembrie se împart mucenici cu nucă și cu miere. Tototdată, creștinii doritori să aibă parte de spor în casă și de sănătate se roagă la Sfântul Ștefan pentru ajutor și pentru bunăstare.
