Tainele munţilor Şureanu – un loc de neuitat
Spiritualitate, istorie şi cultură
Aşa cum au fost construite vechile aşezări geto-dace, de jur împrejurul masivului Şureanu, ne putem da seama că într-adevăr strămoşii noştri cunoşteau anumite taine ale muntelui. Ştiau misterele Geometriei Sacre Divine, cu ajutorul căreia au amplasat în jurul Muntelui Şureanu hipvetrele lor, astfel încât la nevoie să comunice uşor şi repede între ei. Astfel, primele aşezări de atunci au constituit puncte importante pentru micile cetăţi care au apărut mai târziu, iar în zona Costeşti, în apropiere de această localitate, a fost fondată capitala spirituală a neamului geto-dac, Sarmisegetuza. Dar asemenea amplasamente ale micilor cetăţi geto-dace fuseseră construite inteligent, încât acestea permiteau controlul drumurilor care duceau către Sarmisegetuza. Deci nimic nu trecea neobservat, iar asta demonstrează o foarte bună organizare administrativă a dacilor noştri, care nicidecum nu erau nişte barbari sălbatici, aşa cum le place unor vecini să îi considere ca loc în istoria europeană. De asemenea, în masivul Şureanu, pentru cine are timp să viziteze împrejurimile acestei superbe zone, se află şi lacul Iezerul Mare, situat la altitudinea de 2129 de metri. Acest lac este de origine glaciară, având o formă aproape ovală şi o suprafaţă de 3 hectare, adâncimea sa fiind de aproximativ 12-14 metri. Frumuseţea acestui lac plasat între versanţii muntelui este unică, de parcă turistul s-ar afla într-o lume paralelă. Faptul că este un vestigiu natural glaciar demonstrează că pe teritoriul vechii Dacia, în urmă cu aproximativ 2500-3000 de ani încă erau urme importante de gheţari rămaşi prin topire, de la ultima glaciaţiune care cuprinsese întreaga Europă în urmă cu 10.000-12.000 de ani.
Suntem urmaşi hiperboreenilor
De altfel, se pare că legenda despre hiperboreeni, despre care se povestea că se aflau în nord – faţă de greci – în acele vremuri de demult, este perfect adevărată. Căci dacă luăm în calcul că în arealul Daciei Mari se afla cam un sfert din stratul de gheaţă ce acoperea Europa în urmă cu peste 10.000 de ani, asta însemna că Polul Nord magnetic se afla în zona Daciei, mai exact aproape de podişul transilvan actual, înspre graniţa actuală cu Ucraina. De aceea nordul polar în legendele străvechi era considerat a fi Hiperboreea, adică nucleul Imperiului Pelasg din care mai târziu a rămas Dacia Mare.
Şi atunci înseamnă că noi suntem urmaşii hiperboreenilor, civilizaţie de semizei demult apusă, dar care şi-a transmis moştenirea istorică, culturală şi spirituală în ADN-ul dacilor, şi de la aceştia la noi, iar noi avem datoria să o descoperim, cercetând munţii în pelerinajele noastre turistice. Mergând într-o excursie în masivul Şureanu putem asculta limbajul păsărilor, putem cerceta limbajul culorilor florilor, şi putem simţi ceea ce ne “vorbesc” arborii acelor locuri.
Şi dacă ne vom simţi extraordinar în mijlocul atâtor minunăţii ale naturii, cu certitudine am putea înţelege că suntem urmaşii demni ai unei civilizaţii de care cândva, în negurile mileniilor, asculta întreaga suflare de oameni a Pământului.
Aşadar să fim mândri că avem o descendenţă măreaţă a celor veniţi din stele, trăitori în mijlocul acestor munţi încărcaţi de mistere şi comori nepreţuite, pe care nici măcar timpul nu a reuşit să le îngroape în uitare…