Un cristal nu vindecă, ci amplifică puterea noastră de vindecare

Ce aşteptări avem de la cristale?
Indiferent că suntem pasionaţi de cristale sau nu, vedem în jurul nostru oameni deosebit de entuziaşti în achiziţionarea acestora. Nu este nimic rău în a avea în casă astfel de obiecte, deoarece sporesc de zeci de ori cantitatea de lumină a acelei case, în funcţie de dimensiuni şi de claritate. Mulţi, din păcate, consideră că aceste obiecte sunt un scop în sine, şi nu un mijloc. Fie că este vorba de terapie cu ajutorul cristalelor, de protecţie, de clarviziune sau de exerciţii psi, cei care întrebuinţează aceste minunate obiecte îşi concentrează mai mult atenţia asupra cristalului în sine, şi nu asupra capacităţii lui interioare. Nu de puţine ori m-am izbit de întrebări precum: ”cristalul acesta îmi poate vindeca boala?” sau “piatra aceasta îmi poate purta noroc în relaţia cu soţul?”. De observat că nimeni nu se gândeşte la cristal ca la un instrument folosit de către noi pentru a canaliza, a rafina şi a amplifica ceea ce deja se află în noi înşine, mai degrabă aşteptăm ca acel cristal să facă totul pentru noi.
Cristalele dau rezultate numai dacă ştim să ne folosim de ele
Cristalul este o unealtă: pusă în mâna unui om care ştie cum să îl folosească, va da rezultate excelente, însă pus în mâna unuia care, deşi are cele mai bune intenţii, nu ştie cum să opereze, el va da rezultate mult sub aşteptări. Putem să îl echivalăm, dacă doriţi, cu o maşină. A cumpăra un cristal frumos faţetat şi şlefuit, care poate să nu se potrivească naturii noastre, este la fel cu a ne cumpăra o maşină scumpă, frumoasă. Dacă avem carnet de conducere, o putem folosi. Dacă nu am făcut şcoala de şoferi, degeaba ştim cum arată şi la ce foloseşte acea maşină, pentru că nu vom putea conduce. Este valabil la orice unealtă acest principiu, iar orice instrument, indiferent care este natura sau scopul său, nu face decât să ne ajute să acţionăm cu ceea ce avem deja în noi înşine. Cristalul poate să ne ajute în procesul de vindecare, însă nu există vreunul care să ne vindece fără ca noi să facem ceva în această privinţă.
Putem avea viziuni cu ajutorul cristalelor?
Cristalul ne poate ajuta să dobândim o percepţie extrasenzorială mult mai clară, chiar şi clarviziune, dacă ne dedicăm zilnic exerciţiului concentrat, însă niciun cristal nu ne va “da” viziuni, indiferent de cât de bun este el. Felul în care folosim aceste unelte extraordinare depinde de la persoană la persoană, însă toţi trebuie să traversăm trei paşi esenţiali până vom obţine rezultatele dorite:
- Conştientizarea
- Cooperarea
- Convingere
- Conştientizarea
Aceste concepte reprezintă de fapt acceptarea faptului că în noi se află posibilităţile pe care le căutăm. Trebuie să conştientizăm că în noi se află capacitatea de a ne vindeca, şi nu în cristalul sau piatra semipreţioasă pe care o folosim drept ajutor. Trebuie să conştientizăm că în noi se află capacitatea clarviziunii, şi nu în cristalul pe care îl folosim pentru a dobândi această capacitate. Numai în noi, şi nicăieri altundeva decât înăuntrul nostru se află toate lucrurile pe care ni le dorim şi de care avem nevoie, însă primul pas către dobândirea lor este exact recunoaşterea acestui lucru.
Cum putem lucra cu energia cristalelor?
Cooperarea, în cazul lucrului cu cristalele, înseamnă că vom lucra sincron cu acel obiect sau entitate, şi ne vom potrivi starea în aşa fel încât să fim compatibili. Nu trebuie nici să îl considerăm străin de noi înşine, dar nici să îi cerem să facă totul în locul nostru. În acelaşi fel, nu putem conduce o maşină decât după ce ne aflăm în interiorul ei, după ce îi cunoaştem mecanismele şi după ce ne potrivim comod în scaun. Cu cristalul nu trebuie să lucrăm atunci când suntem neliniştiţi sau nervoşi, deoarece el tinde să amplifice toate stările, fie pozitive, fie negative. Convingerea este acea stare care permite accesul la ceea ce dorim. Dacă suntem convinşi că putem realiza un lucru, atunci calea către el este mult mai uşoară. Dacă avem dubii şi îndoieli, ne putem întârzia foarte mult atingerea ţintei, iar câteodată o vom rata în întregime. Folosirea cristalului cu mult scepticism are efecte nule, ca şi când am lua o pastilă de răceală şi vom continua să bem rece şi să stăm în curent…
Dacă nu avem certitudinea că ceea ce facem noi este eficient, atunci ne impunem o barieră de insucces. Cristalul, după cum am spus, amplifică tot indiferent de natura stării sau gândului. Atât certitudinea vindecării şi credinţa în însănătoşire poate fi multiplicată şi folosită, cât şi credinţa de neclintit în eşuarea şedinţei de vindecare şi ideea că boala persistă indiferent de ceea ce facem noi. Cristalele sunt unelte de mare fineţe şi deosebit de receptive, chiar interactive, şi răsfrâng asupra noastră tot ceea ce noi oferim mediului înconjurător.
Cel mai important lucru este să realizăm că un cristal nu vindecă, ci amplifică puterea noastră de vindecare.
O piatră nu poartă noroc, ci amplifică abilitatea noastră de a ne manifesta situaţiile care ne fac mulţumiţi şi fericiţi. Dacă în noi înşine nu există acele lucruri pentru a fi aduse la suprafaţă, putem purta şi diamante, fără nici un folos.
Asterion
Un comentariu
Felicitari autorului acestui articol, care vine cu niste precizari necesare, de bun simt, utile pentru oricine incearca sa foloseasca – in scopuri pozitive, constructive – instrumente potentiatoare, amplificatoare, cum sunt cristalele de cuart (si nu numai)!
Alexandra Dogaru, traducatoarea cartilor „Cristalul, aceasta fiinta vie” (reeditata cu titlul original, „Cartea cristalelor”) si „Cristale care vindeca” – de DaEl Walker